Teama permanentă de eșec, autodevalorizarea, sentimentul că nu ni se cuvine nimic – îți sună familiar, mai ales dacă ești femeie.
Cartea publicată de Editura Philobia – „Sindromul impostorului – de ce le lipsește femeilor încrederea în sine” te ajută să înțelegi mai bine acest comportament care te poate împiedica să îți exprimi întregul potențial.
Sindromul impostorului este o capcană mintală – chiar dacă acumulezi succese, există o bătălie constantă între faptul de-a o ști și de a o simți. Cu cât persoana reușește mai mult, cu atât se îndoiește de ceea ce a realizat – acest sindrom persistă și se alimentează, ironic, cu succesele pe care persoana le poate acumula. E una dintre multele idei care aprind beculețul în mintea tuturor celor care experimentează – în proporții și nuanțe diferite – acest sentiment.
Diferența dintre lipsa de încredere în sine și sindromul impostorului – pentru că tendința e de a fi confundate – e faptul că atunci când ai un obiectiv, dar nu prea ai încredere în tine, nu știi cu adevărat dacă vei reuși și nici cum vei reuși, dar dacă muncești și reușești, poți să te bucuri de rezultat. Pentru o persoană care suferă de sindromul impostorului, îngrijorarea e aceeași, va munci din greu, dar odată scopul atins, își va subestima succesul.
Las mai jos câteva dintre ideile care să te facă să-ți dorești să afli mai mult:
Sindromul impostorului duce deseori la burnout – din cauza eforturilor colosale de a anticipa cele mai mici potențiale greșeli care ar întări sentimentul de impostură
Sindromul impostorului se manifestă deseori prin procrastinare – tendința abuzivă de a lăsa totul pe mai târziu.
Stima de sine se cultivă din copilărie – de aceea, e important să respectăm unicitatea fiecărui copil, iar așteptările parentale să depășească stereotipurile de gen (ca să fii apreciată sau valorizată ca fată, „trebuie să fii cuminte”)
Nu știam că există atât de multe tipologii în sindromul impostorului – cu siguranță te vei recunoaște într-unul din acestea:
Perfecționista
Experta
Independenta
Supradotata
Superwoman
Devotata
Falsa încrezătoare.
Maternitatea este rolul aduce cele mai mari fluctuații de încredere în sine. Otrava culpabilității este cea care corodează cel mai intens încrederea mamelor în capacitățile lor materne. Vestea bună e că, odată cu înaintarea în vârstă, încrederea în propriile forțe crește.
Capitolul meu preferat e cel în care descoperi recomandări despre cum îți poți crește copiii în spiritul încrederii în sine. Înțelegi mai bine ce ți-a lipsit din propria copilărie (fără a căuta vinovați cu orice preț) și ce poți face pentru a nu transmite mai departe frustrările, temerile, tiparele greșite. Este foarte liniștitor faptul că sentimentul de încredere al unui copil poate fi complet restabilit.
Studii de caz, povești de viață, interviuri, recomandări de cărți, filme și melodii care să te repună pe linia de plutire atunci când stima de sine nu e la cele mai înalte cote – toate sunt foarte utile celor care se îndoiesc de sine de când se știu.
Iar conștientizarea propriei valori aduce cu sine o mai bună calitate a vieții, pentru că așa cum spune Goethe, „începând din momentul când credeți în voi, veți ști cum să trăiți.”